3 definiții pentru belitură
Explicative DEX
belitúră [At: LET. I A 102/36 / Pl: ~ri / E: belit + -tură] 1 sf Julitură. 2 sfp (Fig; înv) Jefuire (de bani). 3 sf (Îrg; în batjocură) Vită slabă.
belitúră f., pl. ĭ. Loc belit (jupuit). Fig. Jaf (Let. 1, 473).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Argou
belitură, belituri s. f. 1. copil obraznic. 2. lucru de calitate inferioară.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: belitură
belitură substantiv feminin
| substantiv feminin (F43) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||