Definiția cu ID-ul 898630:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
BEȘLÍC, beșlici, s. m. (Învechit) Monedă; turcească de 5 parale, care circula în Muntenia. I-am trimis [bulgări de aur și de argint]... ca să-i bată la tarapana cu tura de mahmudele și beșlici. GHICA, S. 506. – Variantă: beșlíg (HOGAȘ, DR. II 161) s. m.