BĂRBĂTÉȘTE adv. 1. Ca bărbații. Acel portret înfățișa un chip îmbrăcat bărbătește. EMINESCU, N. 39. 2. Cu bărbăție, în mod energic, vitejește. Mi-a scuturat mîna bărbătește. IBRĂILEANU, A. 138 ♦ Matur. Pe lîngă simțul fin, artistic... avea un fel de a judeca bărbătește. BART, E. 224.