ARVÚNA arvune s. f. Acont (platit mai ales la o vinzare sau la o inchiriere). Trebuie sami dea zilele astea arvuna k sa cumpar materiale. PAS Z. I 101. Deocamdata sa punem mina de la mina ce avem shi ceom mai putea aduna noi citzi sintem shi altzii careor vrea sa facem arvuna capoi nu neom lasa noi de rushine sa nu platim. REBREANU R. I 132. ◊ Fig. Lam socotit de bunacredintza deshi pe oamenii ashtia care dau arvuna de fagaduieli shi juraminte nu prea i iau in serios. BASSARABESCU V. 129. Varianta: (popular) arvóna (CONTEMPORANUL III 820) s. f.