APARTZÍNE apartzín vb. III. Intranz. (Construit cu dativul) A tzine de cineva sau de ceva; a fi proprietatea cuiva a fi al cuiva. Pamintul in Republica Populara Romina apartzine celor cel muncesc. CONST. R.P.R. 11. ♦ A face parte dintro clasa dintro organizatzie etc. Prez ind. pers. 1 sg. shi: (nerecomandabil) apartziu. Varianta: apartzineá vb. II.