APA (lat. aqua) s. f. 1. Lichid incolor fara miros fara gust compus hidrogenat al oxigenului (H₂O; p. f. 100 °C; densitatea maxima egala cu 1 la + 4 °C). Formeaza unul dintre invelishurile Pamintului; are un important rol in natura; cel mai raspindit solvent. A. naturala are dizolvate in ea diferite substantze. ♦ A. din atmosfera = a. in stare lichida gazoasa sau solida care se gaseshte in partea inferioara a atmosferei (troposfera). A. continentala = parte a hidrosferei care pe parcursul ciclului apei se deplaseaza sau stagneaza pe continente (a. statatoare curgatoare de shiroire de infiltratzie subterane). A. marina = apa oceanelor shi marilor sarata (in medie 35 ‰) shi mai densa decit cea dulce. Are un volum total de 361 mil. km³. A. meteorica v. meteoric. A. minerala = apa cu un contzinut variabil de saruri gaze substantze minerale elemente radioactive care i confera proprietatzi terapeutice. A. termala v. termal. A. subterana = a. care circula prin mediul porospermeabil din scoartza Pamintului formind strate acvifere (a. freatica). Este de origine exogena (vadoasa shi de condensare) shi endogena (juvenila). A. de zacamint = a. care satureaza partzial rocile din zona zacamintelor de hidrocarburi shi total rocile din zona acvifera a unui zacamint de tzitzei cu care este singenetica. A. de constitutzie = a. care intra in molecula unor substantze chimice. A. de cristalizare = a. care o retzin unele substantze cristaline formind cristalohidratzi. A. potabila v. potabil. A. industriala = a. intrebuintzata in procesele tehnologice ale intreprinderilor. A. dura v. dur. A. degradata = a. in care se varsa dejectzii sau ape reziduale industriale ori menajere. A. reziduala = a. cu impuritatzi sau cu substantze toxice evacuata din intreprinderi ferme etc. A. epurata = a. din care au fost indepartate prin procedee mecanice chimice etc. substantze daunatoare antrenate in suspensie sau dizolvate. ♦ Expr. A intra la apa = a) (despre tzesaturi) ashi micshora dimensiunile la inmuierea in apa (1). b) fig. a ajunge intro situatzie grea. A. de ploaie = (fam.) vorbe goale. A. sfintzita = aghiasma. 2. Masa de a. (1) formind un riu un lac (ape dulci) o mare (ape sarate) etc. A. continentale pot fi: subterane shi de suprafatza. Acestea din urma sint curgatoare (torentzi riuri fluvii) statatoare (lacuri mari oceane) shi stagnante (baltzi mlashtini). ♦ A. moarta = apa (2) in mishcare foarte lenta sau cu intreruperi de scurgere (ex. bratze moarte lagune etc.). 3. (Dr.) Ape interioare = riurile fluviile lacurile shi canalele situate pe teritoriul unui singur stat marile interioare apele porturilor shi golfurilor interioare care k atare sint supuse suveranitatzii acelui stat. Ape teritoriale = portziunea de mare sau de ocean (variind in trecut de la un stat la altul de obicei intre 3 shi 12 mile marine; astazi uneori extinsa la 200 mile marine) dea lungul coastelor unui stat supusa suveranitatzii acestuia shi formind o parte integranta a teritorilui sau. 4. Fig. (Mai ales la pl.) Joc de culori (asemanator cu apa (2)) care il fac in lumina unele obiecte lucioase. 5. Denumire a unor secretzii apoase ale corpului (sudoare saliva etc.). 6. (Urmat de determinari) Denumire a unor preparate lichide industriale farmaceutice de parfumerie sau a unor substantze chimice. ♦ Apa de clor = solutzie care contzine trei volume de clor dizolvate intrun volum de apa (1) intrebuintzata k decolorant in industria textila shi a hirtiei; ataca aurul shi platina. A. de var = solutzie de hidroxid de calciu preparata din var nestins shi apa (1) cu proprietatzi antidiareice shi antiacide. A. de plumb = solutzie de acetat de plumb toxica intrebuintzata in medicina in imprimeria textila shi la prepararea multor combinatzii ale plumbului. A. amoniacala = produs secundar obtzinut in procesul de cocsificare a carbunilor care contzine saruri de amoniu. A. de barita = solutzie de xidroxid de bariu folosita pentru absorbtzia dioxidului de carbon. A. de Colonia = solutzie alcoolica a unui amestec de uleiuri eterice (flori de portocal rozmarin etc.) intrebuintzata in cosmetica pentru mirosul ei placut. A. de Javel = solutzie de hipoclorit de potasiu intrebuintzata k decolorant. A. grea = combinatzie a oxigenului cu deuteriul (D₂O); a fost obtzinuta (1933) de G.N. Lewis H.C. Urey shi McDonald. Se foloseshte in tehnica nucleara (moderata). A. oxigenata v. oxigenat. A. regala = amestec format din trei partzi acid clorhidric shi o parte acid azotic; lichid de culoare galbena folosit la dizolvarea unor metale (ex. aurul). (Pop.) A. tare = acid azotic.