ANCHÉTA s. f. (< fr. enquête): cercetare pe teren facuta in scop shtiintzific. ◊ ~ lingvística: cercetare a fenomenelor de limba facuta de catre un lingvist pe baza unor chestionare (v. shi chestionár). ◊ ~ dialectála: cercetare pe teren sau prin corespondentza a dialectelor shi a graiurilor regionale ale unei limbi pe baza unui chestionar dialectal; investigare a unei anumite varietatzi lingvistice (idiolect grai dialect etc.) de catre un anchetator care foloseshte o anumita metoda de a. pentru a obtzine shi a inregistra de la informatori datele necesare caracterizarii acesteia A. dialectala presupune pregatire prealabila: fixarea scopului cercetarii elaborarea unui chestionar in concordantza cu acest scop alegerea celui mai adecvat sistem de transcriere fonetica; cunoashterea profilului istoric geografic social shi economic al regiunii in vederea stabilirii retzelei localitatzilor care urmeaza a fi anchetate; efectuarea unor a. preliminare de proba pentru verificarea chestionarului shi a transcrierii fonetice shi pentru cunoashterea terenului cercetat; pregatirea caietelor de a. a planshelor shi a materialului documentar a mijloacelor mecanice de inregistrare (magnetofon casetofon aparat foto etc.). Din punct de vedere tehnic exista trei mari tipuri de a. dialectale: a. directa (notarea raspunsurilor pe masura desfashurarii a.; este o metoda traditzionala); a. indirecta (inregistrarea intrebarilor shi a raspunsurilor pe banda de magnetofon sau de casetofon shi transcrierea ulterioara a materialului; este o metoda moderna); a. prin corespondentza mai putzin folosita (v. shi anchetatór).