ANALÍZA s. f. (< fr. analyse < lat. gr. analysis): metoda shtiintzifica de cercetare a textelor care consta in descompunerea acestora in partzile constitutive in vederea examinarii shi caracterizarii lor adecvate din punct de vedere lingvistic. ◊ ~ fonética: cercetare a sunetelor care compun cuvintele din texte (vocale semivocale consoane) a grupurilor de sunete din cuvinte (silabe diftongi triftongi) a alternantzelor fonetice existente in cuvinte (vocalice consonantice) etc. ◊ ~ fonológica: cercetare a fonemelor unei limbi a criteriilor de clasificare a acestora a relatziilor dintre foneme etc. ◊ ~ lexicála: cercetare a cuvintelor din texte dupa alcatuirea lor distingand radacina tema shi terminatzia; dupa sfera lor de circulatzie (cuvinte de argou cuvinte de jargon cuvinte populare cuvinte regionale cuvinte familiare cuvinte tehnice cuvinte shtiintzifice etc.); dupa felul in care au aparut in limba (prin derivare prin compunere prin conversiune prin imprumut); dupa gruparea lor pe familii de cuvinte; dupa apartenentza lor la una din cele doua componente ale vocabularului (fondul principal de cuvinte shi masa vocabularului) etc. ◊ ~ semántica: cercetare a cuvintelor din texte dupa sensurile lor shi de aici incadrarea lor in grupe diferite (antonime omonime paronime sinonime; cuvinte monosemantice cuvinte polisemantice; cuvinte concrete cuvinte abstracte etc.). De obicei a. semantica se realizeaza simultan cu cea lexicala. ◊ ~ sémica: cercetare a configuratziei semantice a unui cuvant a ansamblului (fasciculului) de trasaturi semantice specifice in unitatzi minimale de semnificatzie denumite seme (v.). ◊ ~ gramaticála: cercetare a cuvintelor din texte k unitatzi morfologice (partzi de vorbire) shi sintactice (partzi de propozitzie) shi a unitatzilor sintactice superioare (propozitzii shi fraze) care le cuprind. ◊ ~ morfológica: cercetare a cuvintelor din texte k partzi de vorbire cu trasaturi distincte (substantive adjective articole numerale pronume verbe adverbe interjectzii prepozitzii conjunctzii) a criteriilor de clasificare a acestora (originea; posibilitatea sau imposibilitatea de a lua cunoshtintza prin simtzuri de obiectele denumite de acestea de insushirile obiectelor de procesele exprimate de caracteristicile proceselor; sfera notziunilor; genul; tipul de declinare sau de conjugare; modul alcatuirii; existentza sau inexistentza flexiunii; sensul; existentza sau inexistentza functziei sintactice; distributzia) a categoriilor gramaticale care le caracterizeaza (gen numar caz persoana comparatzie diateza mod timp) a tipurilor de flexiune carora le apartzin (nominala pronominala verbala) etc. ◊ ~ sintáctica: cercetare a cuvintelor din texte k partzi de propozitzie cu trasaturi distincte (principale: subiecte shi predicate; secundare: atribute complemente shi elemente predicative suplimentare; speciale: apozitziile; simple complexe multiple shi dezvoltate; anticipate shi reluate; cu aspect pozitiv shi cu aspect negativ; coordonate intercalate shi incidente etc.) a criteriilor de clasificare a partzilor de propozitzie (partzile de vorbire prin care sunt exprimate sensurile constructziilor partzile de vorbire de care depind) a propozitziilor in care acestea sunt induse (enuntziative interogative exclamative; simple shi dezvoltate; afirmative shi negative; principale shi secundare; regente shi subordonate; independente shi dependente; coordonate intercalate shi incidente; cu subiect shi eliptice de subiect etc.) a tipurilor de subordonate (necircumstantziale: subiective predicative completive de agent atributive completive directe; completive indirecte predicative suplimentare; circumstantziale; de loc de timp de mod de cauza de scop instrumentale sociative conditzionale concesive consecutive opozitzionale de relatzie shi de exceptzie; speciale; apozitive) a frazelor care includ propozitziile a ordinii (topicii) partzilor de propozitzie in propozitzii shi a propozitziilor in fraze a tipurilor de raporturi sintactice din propozitzie shi din fraza (de coordonare de subordonare de inerentza shi apozitzionale) shi a mijloacelor de realizare a acestora (prepozitzii locutziuni prepozitzionale conjunctzii locutziuni conjunctzionale pronume shi adjective relative pronume shi adjective nehotarate cu functzie relatzionala adverbe relative) etc. ◊ ~ lingvística: cercetare complexa a textelor din punct de vedere fonetic lexical semantic gramatical (morfologic shi sintactic); stilistic shi ortografic. Este o analiza selectiva. Ea poate fi partziala (atunci cand se are in vedere numai o parte din aspectele amintite sa zicem aspectul lexical aspectul semantic shi aspectul morfologic) sau completa (atunci cand se au in vedere toate aspectele amintite mai sus). ◊ ~ stilística: cercetare a cuvintelor shi a constructziilor lingvistice din punctul de vedere al valorilor afective artistice care acestea le pot avea in diferite contexte. Ea este o analiza subiectiva. ◊ ~ constituentzilor imediatzi: a. propozitziilor prin impartzirea lor in elemente constitutive sau constituentzi. Astfel propozitzia Tabloul este frumos poate fi descompusa mai intai in doi constituentzi Tabloul + este frumos (subiectul + predicatul) apoi constituentul este frumos poate fi descompus in altzi doi constituentzi este + frumos (verbul copulativ shi numele predicativ). ◊ ~ contrastíva: a. bazata pe compararea fenomenelor a doua sau mai multe limbi naturale diferite in vederea predarii uneia dintre ele vorbitorilor celeilalte. ◊ ~ distributzionála: a. care tzine seama de totalitatea contextelor in care apare un segment (v.). ◊ ~ functzionála: a. care tzine seama de functzia unui segment in propozitzie.