Definitzia cu ID-ul 519257:

Dictzionare enciclopedice

Definitzii enciclopedice

ANALÍZA (< fr. lat. m.) s. f. 1. Descompunere reala sau mintala a unui obiect fenomen sau a relatziilor dintre obiecte fenomene etc. in partzile lor componente in scopul cunoashterii; examinare amanuntzita parte cu parte a unei probleme a unui obiect de studiu. V. sinteza.A. psihologica = modalitate de investigare prin diverse procedee (descriere introspectzie monolog interior etc.) a conshtiintzei a trairilor sufleteshti a raporturilor omului cu mediul. (SOCIOL.) A. functzionala = metoda de cercetare punind accentul pe evidentzierea articulatziilor reciproce ale elementelor shi pe descrierea traiectoriei ce caracterizeaza dinamica de ansamblu a obiectului considerat. A. sistemica = metoda dezvoltata in cadrul teoriei generale a sistemelor. A. de contzinut = ansamblu de tehnici aplicate comunicarilor orale sau scrise ale indivizilor in vederea interpretarii lor shtiintzifice. A. critica = procedeu de studiu al lucrarilor literare prin punerea in lumina a elementelor constitutive; analiza de text. A. chimica = procedeu pentru stabilirea compozitziei chimice (calitative sau cantitative) a substantzelor cu ajutorul unor reactzii chimice specifice sau pe baza proprietatzilor fizicochimice specifice. A. conformatzionala = domeniu al stereochimiei care studiaza proprietatzile fizice shi chimice ale conformerilor stabilind conformatzia privilegiata. A. biochimica = procedeu de cercetare care pune in evidentza o substantza chimica aflata intrun lichid organic; este folosita curent in clinica pentru decelarea unor tulburari ale metabolismului. A. biologica = operatzie prin care se determina actziunea fungicida sau insecticida a produselor chimice destinate combaterii bolilor sau daunatorilor. A. economica = cercetare obiectiva (cantitativa sau calitativa) bazata pe descompunerea in elementele componente ale proceselor shi fenomenelor economice a factorilor de influentza in scopul cunoashterii shtiintzifice a intregii activitatzi economice. A. contabila = stabilirea pe baza de documente in mod distinct pentru fiecare operatziune economica a conturilor corespondente shi a partzilor acestora (debit sau credit) in care urmeaza sa se inregistreze concomitent aceleashi sume; stabilirea corelatziei dintre pozitziile (posturile) de bilantz. A. marginala = cercetare bazata pe folosirea multiplicatorilor a metodelor calculului diferentzial shi integral in studierea fenomenelor economice. 2. A. statistica = stabilirea shi explicarea legaturilor shi legitatzilor in dezvoltarea fenomenelor de masa pe baza de date obtzinute prin observare shi prelucrare statistica. 3. (TELEC.) Analiza imaginii = descompunerea unei imagini in elemente simple susceptibile de a fi transformate in semnale electrice transmisibile individual; este utilizata in televiziune telefotografie etc. 4. A. matematica = ramura a matematicii care studiaza functziile limitele shi aplicatziile lor (ex. derivatele diferentzialele integralele etc.) precum shi relatziile in care intervin acestea. Bazele a.m. au fost puse de Newton shi Leibniz prin introducerea calculului diferentzial shi integral. Dezvoltari ulterioare se datoreaza Euler Cauchy Riemann Cantor etc. A. numerica = ramura a matematicii care studiaza rezolvarea numerica a problemelor shi evaluarea erorilor ce pot sa apara in solutziile bazate pe metode de calcul aproximativ. A. functzionala = ramura a matematicii care se ocupa cu studiul spatziilor vectoriale topologice shi al functziilor definite pe aceste spatzii. Contributzii in a.f. au adus V. Voltera D. Hilbert shi St. Banach. A. combinatorie (combinatoriala) = capitol al algebrei care studiaza aranjamentele combinarile shi problemele in care este necesara numararea diverselor posibilitatzi de ordonare a unor elemente dupa reguli date. A. factoriala v. factorial. 5. (FIZ.) Determinare a gradului shi a planului de polarizare a luminii. ♦ A. armonica = descompunere a unei marimi periodice nesinusoidale intro suma de armonice. A. spectrala v. spectral. 6. (INFORM.) A. informatziei = atribuirea de indicatori pentru fiecare element memorat care sa reflecte informatzia stocata. 7. A. granulometrica v. granulometrie.