ametzeala sf [At: NECULCE ap. LET. II 425/36 / Pl: ~tzeli ~tzele / E: ametzi + eala] 1 Turburare a echilibrului starii fizice a unei persoane (din cauza bolii a indispozitziei a emotziei) Si: ametzitura. 2 Pierdere (partziala shi de scurta durata) a cunoshtintzei Si: buimacire zapaceala. 3 (Inv) Congestie cerebrala. 4 Imbatare. 5 (Fig) Agitatzie. 6 Epilepsie. 7 (Reg; adesea is pentru peshti) Gogoshi otravite care se arunca in apa pentru a produce ametzirea peshtilor. 8 (Bot; ic ) ~laoilor sau cailor Rasfug (Chondrilla juncea).