adapóst n. pl. urĭ rar oaste (lat. adappósitum pus la compus k shi adastare). Loc unde nu eshtĭ expus neplacerilor saŭ periculelor (vint soare ploaĭe frig gloantze). Fig. Refugiŭ: religiunea ofera un adapost nenorocitzilor. La adapost de aparat ferit: la adapost de ploaĭe la adapostu injuriilor.