Definiția cu ID-ul 963674:
Jargon
ADÎNCIME. Subst. Adîncime, adînc, afund, afundiș (rar), afunzime (rar), profunzime, străfund, fund. Adîncitură, adîncătură, scufundătură. Afundătură (rar), scufundiș (rar). Groapă. Prăpastie, rîpă, hîrtop, falie (geol.), abis, genune. Adj. Adînc, adîncos (neobișnuit), adîncit, adîncat (reg.), afund, afundat, profund; abisal. Vb. A fi adînc, a nu i se vedea fundul. A se adînci, a se face mai adînc, a se afunda; a se scufunda, a se cufunda, a se înfunda, a se duce la fund, a se da la fund, a se da afund. A adînci, a face mai adînc. A afunda, a scufunda, a cufunda, a trimite la fund. V. groapă, subterană, vale.