ABSÉNTZA absentze s. f. 1. Lipsa a unei fiintze sau a unui obiect de la locul unde ar fi trebuit sau ar fi putut sa se gaseasca. In acea clipa a absentzei ciobanului se deshteptase in ea minia. SADOVEANU N. F. 20. ♦ Semn cu care se noteaza lipsa cuiva (mai ales dintrun loc de munca). Profesorul ia pus absentza nemotivata. 2. Fig. Distractzie neatentzie indiferentza. Mona a ramas in mina cu pachetul care i la intins profesorul shi care ea la primit mashinal. Se apropie acum de masa shil arunca ushor cu un gest de oboseala de absentza. SEBASTIAN T. 364.