ȚUȚUIÁNCĂ, țuțuience, s. f. 1. Nevastă de țuțuian. 2. (Mai ales articulat) Numele unui dans popular; melodia după care se dansează. De-ndată ce s-a săvîrșit masa de cununie, toți nuntașii se prind la joc, ce durează pîn-aproape de către seară, cam cu următoarele jocuri: ardeleanca... hora... țuțuianca. SEVASTOS, N. 282.