Definiția cu ID-ul 216469:
Relaționale
ȚIUITÚRĂ s. piuit, piuitură, șuierat, șuierătură, țiuit, vâjâit, vâjâitură, (rar) piuială. (~ glonțului pe la urechea cuiva.)
ȚIUITÚRĂ s. piuit, piuitură, șuierat, șuierătură, țiuit, vâjâit, vâjâitură, (rar) piuială. (~ glonțului pe la urechea cuiva.)