șovăit, ~ă a [At: CANTEMIR, IST. 139 / V: (îvr) ~iat, ~voit, (reg) ~veiat, (înv) șuv~ / Pl: ~iți, ~e / E: șovăi¹] 1 (Rar; d. mers, mișcări, atitudini etc.) Șovăitor (1). 2 (Îrg; d. ape curgătoare, drumuri etc.) Care face coturi Si: cotit (6), sinuos. 3 (Înv; pex; îf șuvăit) Care este strâmb Si: încovoiat. 4 (Înv; d. manifestări, acțiuni ale oamenilor) Perfid. 5 (Înv; d. manifestări, acțiuni ale oamenilor) Ascuns² (3). 6 (Rar; d. oameni) Șovăitor (3). 7 (Reg; d. oameni) Deșirat² (7).