Articol publicat de Ionel Funeriu in Biografii lexicale, Editura Brumar, 2019

Zilele trecute, la poshta. Lume multa. Coada. Nervi. Se platesc impozitele. Chiar inaintea mea, un om trecut un pic de... „varsta a treia” depune o scrisoare recomandata cu destinatzia Olanda.

- Sunt in plic documente de pretz, mi-e frica sa nu se piarda. Am intzeles k avetzi un serviciu poshtal prin care se poate urmari online parcursul scrisorii. Imi spunetzi shi mie cum se procedeaza?

- Bagatzi numarul de pe chitantza, i-o taie scurt duduia de la ghisheu.

La care omul, nedumerit:

- Eu de bagat il bag, conitza, cu placere, dar spunetzi-mi shi mie unde sa-l bag.

- In track and trace number, daca shtitzi ce-i aia tueckandtueisnamba, repeta functzionara sintagma englezeasca intro „fonetica” cu efect cultural devastator asupra noastra.

- SHtiu, domnishoara, cum sa nu shtiu atata lucru: asta inseamna urmarirea numarului pe traseu...

Ushor agasata de prelungirea dialogului, „coada” se calmeaza shi incepe sa dea semne de interes pentru ciudata conversatzie shi de simpatie pentru batran. Ba unul mai tanar de langa mine zambeshte cu intzeles shi-mi face cu ochiul.

Functzionara se minuneaza:

- Uita-l k shtie..., da’ de unde shtii dumneata treaba asta?

- Sa va explic: eu am fost tractorist la viatza mea shi acolo, la C.A.P., m-a luminat brigadierul cum k tractor provine din verbul englez to track!!! De-acolo shtiu, domnitza, k shcoala n-am prea facut, nu mia placut. Daca ma ducea capul, faceam un pic mai multa, ash fi ajuns shi eu mare, cine shtie, poate functzionar la poshta. Sau poate chiar diriginte de oficiu, daca ma inscriam in PSD-eu, shi atunci ash fi putut sa-mi perfectzionez engleza conversand cu dumneavoastra.

Plateshte omul ce-i de platit shi saluta englezeshte: „see you soon, sweet princess!”. Platesc shi eu timbrele mele, ies repede, il ajung din urma shi-l abordez politicos:

- Domnule, m-atzi incantat, chestia cu tractorul a fost grozava. Bine iatzi zis-o, dar, shtitzi, cuvantul tractor nu-i tocmai de la to track... shi dau sai explic cum e cu etimologia, dar acesta imi ia vorba din gura:

- SHtiu care-i treaba, sunt profesor de romana shi latina, am facut istoria limbii, la Bucureshti, cu Alexandru Rosetti. Tractor e din francezul tracteur provenit, la randu-i, din tractum, forma de supin a verbului latinesc traho = a trage. Dar, se non è vero, è ben trovato!..., sper sa ma-ntzelegetzi: miam permis licentza, eram la poshta, nu la universitate. SHi apoi n-am mai predat de mult lectzii, mia fost dor de una shi, iaca, se ivi ocazia.

Imi place tot mai mult omul. Il invit la o cafea shi, luandu-ne in serios, continuam discutzia despre destinul verbului latinesc traho, trahere, traxi, tractum in romana shi in alte limbi romanice. (In latina vulgara, traho se pronuntza probabil trago.) Nu avem dictzionare la noi asha k ne completam reciproc shi facem inventarul: mai intai verbele frantzuzeshti traire, tracer shi trainer; de la acesta din urma, ajungem la neologismele noastre: a trená shi tréna (rochia miresei), apoi trenul (care „trage” vagoanele dupa el). Din supinul latinesc (tractum) italienii l-au fabricat pe trattare care ajunge la noi in forma trata(re), apoi tratament (it. trattamento), ceea ce, etimologic, ar fi: care te... extrage din boala: ex‐ (= in afara) + trage. Nu uitam de tracta, tractziune, trasa, traseu, trasor shi tratat (substantiv). De la trena ne duce gandul la a tari, dar ne oprim, pentru k acestai din slava. Ne vin apoi in minte prefixele romanice shi ajungem, fara o sistematizare riguroasa, la derivatele neologice: abstract, antrena, antrenor, contract, distrage, distra, distractzie, sustrage, sustras care il au, toate, in structura lor pe strabunul traho. Cum observam din cele de mai sus, in afara de verbul de baza a trage, care e infipt de multe sute de ani in limba noastra, celelalte cuvinte sunt tinere, ajunse la noi tot din latina, dar prin intermediar francez sau italian, acum vreo doua sute de ani.

Din cele vechi, urmandu-l pe a trage, cu participiul tras, stramoshii noshtri au creat alte cuvinte precum: tragator, tragaci, trasura, trasatura shi tragana, acesta din urma rostit in limba literara cu epenteza: taragana.

P.S. Forma trisilabica, veche shi populara, a tragana este conservata de poezia shi cantecul popular din Ardeal; in copilaria mea, am ascultat-o (live) pe una din cantaretzele promovate de etnomuzicologul Harry Brauner, pe bihoreanca Elisabeta Pavel:

Tragana, nana, tragana

K shi codrul se leagana.

K shi eu am traganat

SHi codru s-o leganat.

O putetzi asculta shi dumneavoastra pe Youtube accesand:

https://www.youtube.com/watch?v=MZ7nXjbV1zM^[1]